Ce contează azi pentru economia ta

Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei au pus în dezbatere un proiect de hotărâre care ar prelungi situația de criză pe piața petrolului și a produselor petroliere de la 1 noiembrie 2026 până la 31 ianuarie 2027, potrivit Agerpres. Ar rămâne reducerea temporară a accizei la motorina standard, plafonarea adaosului comercial la carburanți, monitorizarea exporturilor și celelalte măsuri din Legea 162/2026.

Ministerul estimează că, fără reducerea accizei, motorina s-ar scumpi în medie cu circa 0,85 lei pe litru, de la aproximativ 10,90 la 11,75 lei, adică circa 42 de lei în plus la un plin de 50 de litri. Proiectul trebuie avizat, adoptat și publicat înainte de 31 octombrie, când expiră măsurile actuale.

Volodimir Zelenski anunțase discuții la Bruxelles pe 27 și 28 octombrie cu SUA, UE și NATO. Consilierul său Dmitro Litvin a spus însă că Kievul nu poate confirma vizita, pentru că americanii și-au schimbat planurile, potrivit Euronews. Comisia Europeană a transmis că rămâne implicată în diplomație și că „în acest stadiu” nu are alte informații.

Întâlnirea ar fi urmat discuțiilor de săptămâna trecută de la Oslo cu emisarul american Steve Witkoff, la care au participat și consilieri de securitate europeni.

La 9:22 ora New Yorkului, S&P 500 urca 0,33%, Dow Jones 0,47% și Nasdaq 0,24%, după o săptămână trecută pe minus, potrivit TheStreet. Analistul Kyle Rodda (Capital.com) a spus că piețele „implică doar o șansă de 10%” pentru o majorare a dobânzii la ședința de săptămâna aceasta.

Fed anunță decizia miercuri și este așteptată să mențină dobânda, potrivit Euronews; BCE se reunește joi, iar Banca Japoniei vineri. Tot săptămâna aceasta raportează Microsoft, Alphabet și Amazon, cu atenția pe cât vor investi în continuare în AI.

Într-un interviu televizat duminică seara, Zelenski a confirmat că o întâlnire între ruși, ucraineni și americani va avea loc în noiembrie, potrivit AFP, citată de Agerpres. Rusia a anunțat vineri că întâlnirea ar urma să aibă loc la Abu Dhabi; data nu e stabilită public.

Zelenski spune că problemele teritoriale trebuie discutate la nivel de lideri, iar restul în grupuri tehnice. El a cerut din nou un armistițiu energetic, de teama unei campanii rusești de atacuri asupra rețelei în iarnă. Kremlinul a respins în mod repetat o întâlnire la nivel de lideri înaintea unui acord final și nu acceptă o pauză a luptelor înainte de un acord pe fond.

Comandamentul american CENTCOM a anunțat duminică că a ajutat statele din Golf să exporte peste 1,5 miliarde de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz din vară, ocolind blocada iraniană, și că peste 3.000 de nave au trecut cu sprijinul său în șase luni, potrivit AFP, citată de Agerpres. Cifrele nu au fost verificate independent.

Pe plan diplomatic, mediatori din Qatar au mers duminică la Teheran, în coordonare cu Washingtonul, iar oficiali din Arabia Saudită, Pakistan și Turcia erau așteptați luni, potrivit Euronews. Trump a formulat alegerea astfel: „fac un acord cu ei sau îi termin?”. Rebelii houthi au atacat din nou Arabia Saudită în weekend.

Brentul era la circa 114,9 dolari pe baril luni după-amiază, în scădere cu aproximativ 1,6%, potrivit Trading Economics, pe fondul discuțiilor diplomatice privind Iranul și al temerilor că prețurile mari vor reduce cererea. Dimineață, TheStreet arăta 115,20 dolari (−1,34%), iar WTI 101,40 dolari.

Riscul nu a dispărut: Trading Economics notează că loviturile asupra Iranului ar putea fi reluate după alegerile din Israel de săptămâna aceasta și după alegerile intermediare din SUA. Înainte de război, Brentul era în jur de 72 de dolari, potrivit Euronews.

Instacart ar fi angajat o bancă de investiții pentru a-și evalua opțiunile și ar fi purtat discuții cu DoorDash, potrivit The Information; Bloomberg scrie că și Uber a discutat, dar s-ar fi retras, potrivit TechCrunch. Compania nu a comentat.

Acțiunile Instacart au urcat vineri cu peste 9%, iar capitalizarea depășește 13 miliarde de dolari.

Într-o notă a Apollo citată de TechCrunch, Torsten Slok analizează „S&P 493” (indicele S&P 500 fără cele șapte mari companii tech) și spune că nu vede semne că AI crește productivitatea: tehnologia „a adus zero câștig financiar corporațiilor americane din afara tech”.

Slok spune că va fi greu pentru companii să transforme „inteligența tot mai ieftină” în venituri și marje mai mari, pentru că în afaceri contează mai ales judecata.